vineri, 12 august 2016

Exercitii de dictie


bra bre bri bro bru bra bri

vra vre vri vro vru vra vra


jra jre jri jro jru jra jra

Capra neagra-n piatra calcă,
Cum o calcă-n patru capra!
Crapă capul căprii-n patru,
Cum a crăpat piatra-n patru!
Capra neagra calcă-n clinci,

Crapă capul căprii-n cinci,
Cum a călcat capra-n clinci.

Capra paşte lânga casa
Capul caprii crape-n sase!
Capra noastra n-are lapte
Crăpa-i-ar coarnele-n șapte!
Capra-n piatra a călcat
Piatra-n patru a crăpat,
Povestea s-a terminat!

Fofita fondofirlita, forofifo – fenderlita si fifoi fondofirloi, forofifo – fenderloi.

Pâna când a caramidarit caramidarul pe caramidarita, a caramidarit caramidarita pe caramidar la fel cum ar fi vrut caramidarul sa caramidareasca pe caramidarita.

Cosasul Saşa când coseste, cât șase sași sasul coseste. si-n sus si-n jos de casa sa, sasul coseste si-si spune siesi: sunt Sasa Cosasul care cât sase sasi coseste si-n sus si-n josul casei cât sase case.

Papucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei, dar papucareasa nu poate papucari papucii nepericarpatic ai papucarului care papucareste papucii nepapucariti.

Boul breaz bârlobreaz, lesne-a spune boul breaz bârlobreaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi bârlobrezitura boului breaz bârlobreaz din boii bârlobrezenilor.


Unilateralitatea colocviilor desolidarizeaza constinciozitatea energeticienilor care manifesta o imperturbabilitate indiscriptibila în locul nabucodonosorienei ireprosabilitati.

O mierlita fuflendita fuflendi-fuflendarita nu poate sa fuflendeasca fuflendi-fluflendareasaca pe mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendaroiul. Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi-fluflendaroiul poate ca sa fuflendeasca fuflendi-fluflendareasaca pe mierlita fuflendita fuflendi-fuflendarita.

Teleenciclopedia este o enciclopedica enciclopedie ciclopica fara a fi un ciclop enciclopedic teleciclopiat, ci doar o enciclopediatica teleciclopa ce cuprinde cicluri de clopedice telecloape cu un encicloped pe post de enciclopedie ciclopedica.

dislexia

sursa http://jucarii-vorbarete.ro/fise-pentru-dislexie-si-disgrafie/


Fise pentru dislexie si disgrafie






s-ş diferenţiere
s-ş diferenţiere

diferentiere b-d
diferentiere b-d

fisa logopedie
fisa logopedie
fisa Jucarii Vorbarete
fisa Jucarii Vorbarete
fisa dislexie disgrafie
fisa dislexie disgrafie
b-p-d
b-p-d
p-d
p-d

sâmbătă, 4 iunie 2016

Fenomenul denumit Bullies-despre colegi toxici sau aroganți și agresivi cu ceilalți

Cu toții am fost sau încă suntem agasați și agresați de indivizi toxici care ne fac viața amară.

Fenomenul a fost denumit Bullies și este explicat in acest material.

 

 8 tipuri de bullies

Anton Hout, fondatorul OvercomeBullying.org, identifica opt tipuri de agresor la locul de munca:
1. Istericul. Acesta este cel mai usor de recunoscut tip de bully la locul de munca. tipa la toata lumea, este mereu nemultumit de ceilalti, desi, in afara de crizele de isterie, el nu face mai nimic. Scopul lui este de a-si umili colegii, spre propria-i satisfactie.
2. Sarpele cu doua capete. Este cel care, in fata, te asigura de prietenia si de loialitatea lui. Critica sefii si te indeamna sa faci la fel, tragandu-te de limba. Imediat ce i-ai intors spatele, se va grabi sa dea barfa mai departe si sa-ti distruga reputatia. Urmatorul pas va fi sa-si asume munca ta.
3. Criticul neobosit. Obiectivul principal: desfiintarea increderii in sine a celorlalti, prin critici constante si nejustificate. Nu se va odihni pana nu va fi sigur ca a ucis definitiv credibilitatea “tintei” sale. Acest tip de bully va merge atat de departe incat va falsifica documente sau va crea dovezi pentru a periclita imaginea altor colegi.
4. Gardianul. Este genul de personaj care se transforma intr-un tiran imediat ce i se dau in grija anumite obiective sau resurse logistice. El este stapanul absolut al hartiei de imprimanta, al paharelor de plastic pentru water-cooler, al fiselor de cafea, al usii de la intrare daca el e pus acolo s-o pazeasca. Nimeni nu trece de el si nimeni nu are acces la resursele ce i se cuvin, daca gardianul nu este intr-o zi tocmai buna.
5. Vedeta. Cauta sa fie in centrul actiunii in orice moment. Vedetele sunt regii si reginele dramelor, tot ceea ce li se intampla, indiferent cat de banal, are proportii apocaliptice si asta pentru a cersi simpatie din partea celorlalti. Aceste persoane au, de asemenea, dorinta „prieteneasca” de a afla cat mai multe informatii despre colegii lor pentru a le folosi mai tarziu impotriva acestora.
6. Indispensabilii. Da, se crede indispesabil companiei si asteapta recunoastere pentru absolut tot ceea ce face, chiar daca activitatea respectiva intra oricum in fisa postului. Indispensabilii vor bate cu pumnul in masa ca lucrurile sa se intample asa cum vor ei chiar daca exista si alte solutii mai bune. Ei se opun automat la ideile altora si vor face tot posibilul pentru ca acele idei sa nu se implementeze.
7. Guru. In general, acesti bullies sunt experti in zona lor de nisa. insa pe cat sunt de pregatiti tehnic, pe atat de mult le lipseste inteligenta emotionala. Se considera superiori colegilor, drept urmare nu se gandesc in ce mod ii vor afecta pe ceilalti actiunile lor, nu iau in considerare faptul ca pot gresi si nu-si asuma responsabilitatea pentru nimic. in plus, pentru ca acesti tirani se simt mai presus de ceilalti, considera ca regulile nu li se aplica si lor.
8. Sociopatii. Inteligenti si carismatici, sociopatii sunt cei mai periculosi dintre colegii toxici. Motivul: le lipseste empatia si, in acelasi timp, sunt experti in manipularea emotiilor altora, in scopul de a obtine ceea ce doresc. Sociopatii ajung adesea in pozitii de conducere in cadrul companiei, ceea ce amplifica riscul asupra colegilor si organizatiei.

soluții:  
  • O definitie clara pentru ceea ce este considerat agresiune - impreuna cu o lista a unora dintre comportamentele reale care corespund definitiei.
  • O modalitate in care angajatii pot raporta actele de agresiune, inclusiv orientari cu privire la ce sa faca atunci cand agresorul este chiar managerul.
  • O explicatie detaliata a procesului de reclamatii si de investigare care va avea loc.
  • O clauza care sa nu implice represalii, clauza care sa ajute angajatii sa se simta in siguranta cu privire la raportarea comportamentului problema si o lista cu consecintele incalcarii regulilor anti-agresiune.

luni, 16 mai 2016

PROIECT DE ACTIVITATE/Povestea firului de iarba




POVESTEA FIRULUI DE IARBĂ


  




 GRUPA  MIJLOCIE
 Educatoare :


SCENARIU  DIDACTIC



UNITATEA: 
GRUPA: MIJLOCIE -
DATA: .03.2014
EDUCATOARE:
TEMA ANUALA: Când /cum și de ce se întâmplă?
TEMA PROIECTULUI:,,Invață de la toate”
SUBTEMA:  ,,Povestea unui fir de iarbă”
MIJLOC DE REALIZARE: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂŢII:  Insușire de cunoștințe;
FORMA DE ORGANIZARE: frontal, pe grupe, individual ;
DOMENII EXPERENŢIALE: DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE
                                                      DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV
INTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ:
             -Salutul;
            - Stabilirea prezenţei;
            - Calendarul naturii;
            - Noutatea zilei.
CENTRE DE INTERES:
     ADE-DLC-ALFABETIZARE: ,,Povestea unui fir de iarbă’’(povestea educatoarei)
          DEC - ARTĂ: ,,Fire de iarbă crudă”(pictură)
ŞTIINŢĂ:,,Semănăm seminţe de iarbă”
MANIPULATIVE: ,,Fire de iarbă”
CONSTRUCŢII: ,,Băncuţe în parc
NISIP ŞI APĂ: ,,Aleile din parc”
ACTIVITATE DE GRUP: Joc distractiv -,,Albiniţa a zburat”
                                                     Joc de mişcare -,,Joacă, joacă, joacă fetițo”

SCOP:  Dezvoltarea capacităţii copilului de a  colabora în cadrul grupului ,de a-și însuși cunoştinţe prin cooperare și prin împărtăşirea de experienţe cu colegii din grupă;
            
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

ALFABETIZARE:
·   să reproducă în rezumat conţinutul poveștii;
·   să adreseze întrebări legate de conținutul poveștii și să răspundă la acestea;
·   să explice cuvintele noi din text(povară,timid,neînsemnat);
·   să colaboreze cu colegii din grupă;
·   să găsească finalul unei întâmplări

       ARTĂ:
         să denumească materialele de lucru;
         să aplice culoarea pe suprafaţa dată cu ajutorul pensulei;
         să coopereze pentru realizarea temei ;
         să cunoască și alte materiale cu care se poate picta;


      STIINŢĂ: 
     • să observe semințele;
     • să exerseze pașii necesari referitoare la semănarea semințelor;
  

 MANIPULATIVE:
    • să realizeze campul de iarbă prin mânuirea elasticului pe tabletă;
   
  CONSTRUCŢII:
        să construiască prin alăturare şi suprapunere băncuțe;
         să relaţioneze cu partenerii de joc;
       
NISIP ŞI APĂ:
       • să denumească uneltele folosite (lopăţică, greblă, găletuşă, stropitoare);
       • să realizeze aleile din parc, cu ajutorul materialelor puse la dispoziţie.

ACTIVITATE DE GRUP:
       • să utilizeze corect mişcările şi regulile jocurilor;
       • să manifeste spirit de echipă.

STRATEGII DIDACTICE:

METODE ŞI PROCEDEE: expunerea,explicaţia, predarea - invatarea reciproca ,conversaţia, piramida, lucrul in grupuri mici, învăţarea prin descoperire,exercitiul.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
     ALFABETIZARE: planșe reprezentând momentele subiectului, carte cu povestea dată, macheta și siluete reprezentând personajele povești, palete cu întrebări (Ce?Cine?Cum?Când?De ce? Din ce cauză?);
     ŞTIINŢĂ: tăvițe din plastic,pământ,semințe de iarbă ,apă ,castroane;
     ARTĂ: pensule,vopsea din faină pentru pictură,acuarele, şerveţele umede;
     MANIPULATIVE: tablete, elastice;
     CONSTRUCŢII: trusa de construcții Step By Step, jucării;
     NISIP ŞI APĂ:  copaci, flori, pietricele, brazde cu iarbă, unelte de grădină
   

     MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

         Activitatea integrată din grădiniţă- Didactica Publishing House 2008
         Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani), Ministerul      Educaţiei Cercetării şi Tineretului, anul 2008;
         Metode interactive de grup- Mihaela Fulga,Silvia Breben, Elena Goncea, Georgeta Ruiu;
         Revista Învăţământul Preşcolar-Nr.3-4/2008, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, anul 2009;














Scenariul zilei

 Intâlnirea de dimineață:Copiii se în semicerc pe scăunele.
Se exersează salutul împreună cu Toffiffi (mascota grupei).
Se va face prezența copiilor cu ajutorul poeziei ,,Sunt și eu un băiețel !”
Se vor număra fetițele  și băieții,se va stabili numărul acestora.
Se va completa Calendarul naturii.
Se prezintă noutatea zilei: Azi, mai mult ca niciodată, soarele strălucește cu putere:
- Bună dimineața Soare!
- Bună  dimineața, rândunică cântătoare!
- Tu esti singur, soare?
- Singur ? Nuuu ....sunt cu voi în cerul mare !
         Spre pământ  pornește tu,
         Spune-i firului de iarbă,
         Du-i lumină și candoare!
         Zbori de dragul tuturor ,
         Cum și eu de dragul vostru ,
         Primul mă trezesc în zori!
Apoi se realizează tranziția pentru trecerea la activitatea din centre,printr-un joc cu text și cânt: ,,Bat din palme,clap,clap,clap!/ Din picioare, trap, trap,trap / Ne-nvârtim ,ne răsucim / Și la centre noi pornim”.
Se va face captarea atenției prin prezentarea unei brazde din care a răsărit un  fir de iarbă, prilej cu care se va  prezenta tema și obiectivele zilei..
Se prezintă centrele și se precizează sarcinilor de lucru pentru fiecare centru în parte.
Activitatea de grup se va desfășura în aer liber, prin jocuri distractive: ”Albinița”, ”Joacă fetița!”
     
                                                   





Grass_Border_3








                                                   
PROIECT  DIDACTIC


ACTIVITĂȚI ÎN CENTRE

Eveniment didactic
Conţinut ştiinţific
Strategii didactice
Evaluare

Moment organizatoric

    
   Asigur condiţiile optime necesare desfăşurării  activităţii: aerisesc sala de grupă, pregătesc materialele didactice, organizez copiii.
conversația
Observarea comportamentelor copiilor


Reactualizarea cunoştinţelor anterior dobândite
 Se va realizeaza printr-o scurtă discuție despre anotimpul primăvara.
conversația
explicația


participarea activă la discuţii
Anunţarea temei, a conţinutului şi a obiectivelor

 Se va face prin prezentarea centrelor și a sarcinilor de învățare din fiecare centru.

conversaţia
explicaţia


Observarea comportamentelor copiilor





Dirijarea învăţării

  În centrul ALFABETIZARE  educatoarea va povesti pe scurt ,,Povestea unui fir de iarbă”.
Copiii vor fi împărțiți în patru grupuri,după cum urmează:
-          Rezumatorii - sunt copiii care vor expune rezumatul poveștii;
-          Intrebătorii- sunt cei care vor adresa întrebări legate de conținutul poveștii;
- Cine a  vrut sa rupă firul de iarbă? (fetița și băiețelul)
- Ce  a vrut să facă rândunica cu firul de iarbă?(cuib)
- Cum era firul de iarbă? (verde,timid și firav)
- Când răsare primul fir de iarbă?
- De ce  nu s-a lăsat mâncat firul de iarbă?
- Din ce cauză era timid firul de iarbă?
           -Clarificatorii -sunt copiii care vor explica cuvintele noi din text (povară,timid,neînsemnat) și vor alcătui propoziții cu acestea pentru o mai bună înțelegere a lor;
-  Prezicătorii: - sunt copiii care vor găsi un alt final poveștii, pe baza celor expuse de către colegi.
Se va expune conținutul poveștii și se va da de lucru fiecărui grup.
La sfârșitul activității fiecărui grup  din acest centru se va realiza piramida personajelor.
Copiii ascultă întrebările adresate de către educatoare și, în funcție de răspuns, vor alege imaginile corespunzătoare și completează piramida.
Întrebările sunt următoarele: ”Cine este personajul principal?” ”Care sunt personajele care au vrut să culeagă firul de iarbă?” ”Care  sunt personajele din poveste care au vrut să mănânce firul de iarbă?”

În centrul ARTĂ se va pune la dispoziția copiilor carton și pastă preparată, de culoare verde. Cu ajutorul acestor materiale se va realiza câmpul cu brazde și iarbă, prin trasarea de linii verticale, cu pensula. Se vor preciza sarcinile de lucru, reactualizându-se regulile care trebuie respectate în activitatea de pictură.Prin acest centru este obligatorie rotirea tuturor copiilor. Se vor face mai întâi exerciţii de încălzire a mâinilor, cu fiecare grup. Se vor da copiilor câteva repere, în legatură cu executarea temei, lucrarea fiind colectivă, dar se va lăsa libertatea de exprimare și imaginația fiecăruia, în cadrul grupului.
Toate lucrările vor fi valorizate prin amenajarea unui panou, la final, pentru a se reda povestea firului de iarbă.

  În centrul ŞTIINŢĂ se vor afla pe masă tăvi,pământ,semințe,apă și se va cere copiilor să semene semințe în tavițe și să  verbalizeze acțiunile  întreprinse.

    În centrul MANIPULATIVE copiii vor așeza elasticul pe tablete redând schematic firele de iarbă.

 În centrul CONSTRUCŢII, cu ajutorul barelor din lemn, copiii construiesc bancuțele din parc, respectând regulile din acest centru.

  În centrul NISIP ŞI APĂ copiii udă nisipul cu stropitoarea, aşează copacii şi florile în nisip, amenajează aleile din parc cu ajutorul pietricelelor şi a brazdelor,redând imaginea unui parc.


expunerea
explicația
conversația
predarea – învățarea reciprocă
exercițiul








piramida





Exercițiul





Exercițiul
Conversația







Exercițiul


Exercițiul


Exercițiul


Conversația
Explicația

Stimularea interesului pentru activitate
Aprecierea răspunsurilor corecte





Observarea modului de relaționare și cooperare între copii














Observarea modului în care se realizează sarcina de lucru







Observarea modului de relaționare și cooperare între copii


Asigurarea retenţiei şi a transferului
Copiii se vor roti la toate centrele realizand sarcinile specifice fiecărui centru.

Observaţia


Evaluarea răspunsurilor şi a comportamentului copiilor.
Evaluare

Lucrările realizate de copii vor fi utilizate în realizarea unei expoziții cu tema ,,Povestea firului de iarbă
Se vor face aprecieri verbale referitoare la comportamentul copiilor din timpul activităților.


Conversaţia


Aprecieri colective și individuale










         


proiectdidactic integrat /gradinita




SCENARIUL ZILEI
                                                                      
Ziua va debuta cu Intalnirea de dimineata.
Salutul- prescolarii se saluta in lant dand mana unii cu celilalti.
 “BUNA DIMINEATA, …….. IMI PARE BINE CA ESTI AICI!”
Copiii sunt asezati in cerc pentru a exista contact vizual intre toti membrii grupei. In acest moment al zilei, prescolarii sunt rugati sa observe elementele de noutate din sala de grupa si eventualele schimbari. Se reaminteste anotimpul in care suntem, luna si ziua, se completeaza calendarul naturii ajutorul jocului “TIMPUL ANOTIMPURILOR”, si fiecare copil isi lipeste pe usa spiridusul, facandu-se astfel prezenta.
Surpriza zilei- In cadrul acestui moment al zilei se realizeaza un joc interactiv bazat pe metoda cubului. Educatoarea va rostogoli cubul si prescolarii vor spune cate ceva despre imaginea pe care o vad.
Noutatea zilei  - convorbire despre dorinte si visuri care ne stimuleaza si ne fac sa evoluam. Stiti ce este o dorinta?
Dorinta este o stare sufleteasca a cuiva care vrea sa se indeplineasca, sa se adevereasca ceva. Astazi vom vedea ce dorinta avea un pinguin de la polul sud.

ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE
DS - Domeniul LIMBA SI COMUNICARE- “VISUL UNUI PINGUIN”- povestirea educatoarei

CENTRE DE ACTIVITATE – ALA I (ETAPA I)

CONSTRUCTII - “IGLU”- CU DIFERITE CUBURI
JOC DE MASA  RECONSTITUIRE DE IMAGINI- PUZZLE CU ANIMALE POLARE
-         „GASESTE IMAGINI IDENTICE CU PINGUINI”
BIBLIOTECA - FISE INDIVIDUALE- LABIRINT- “PINGUINUL CAUTA UN IGLU”

ACTIVITATI PE DOMENII EXPERIENTIALE
DOS - Domeniul OM SI SOCIETATE- ABILITATI PRACTICE- “PINGUINUL”

CENTRE DE ACTIVITATE- ALA II (ETAPA III)
EURITMIE - “PINGUINII  PATINEAZA”

Tranzitie:

“Mana mea-i ca un cuvant
Care ravaseste-un gand,
Mana bate, mana tace,
Mana floare se desface,
Daca vrei in sus sa zbori,
Fa-ti degetele pocnitori,
Si pocneste de trei ori”.


PROIECT   DIDACTIC


DATA:  20. 02. 2014
EDUCATOARE :
GRUPA: MICA
CATEGORIA DE ACTIVITATE:  DOMENIUL LIMBA SI COMUNICARE
Tema anuala: Când, cum şi de ce se întâmplă ?
Tema proiectului : Calatorie la poli
Subtema: Povestea pinguinului Pete
Tipul de activitate: comunicare/ insusire de noi cunostinte
Mijloc de realizare: povestea educatoarei
SCOP : imbogatirea cunostintelor , in vederea exersarii gandirii cauzale, divergente si deductive.
OBIECTIVE :
                O1-sa asculte cu atentie povestea educatoarei concentrandu-se asupra continutului si actiunii personajului;
                02-sa repovesteasca continutul cu ajutorul imaginilor puse la dispozitie, folosind o exprimare corecta din punct de vedere lexical si gramatical ;
                04-sa desprinda mesajul moral al povestii.
FORME DE ORGANIZARE: FRONTAL, INDIVIDUAL
DURATA: 15-20 MINUTE
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: conversatia, povestirea, explicatia, problematizarea;
Mijloace de învatamânt: marioneta, planse.


BIBLIOGRAFIE:
·         Metodica predarii activitatii de educarea limbajului in gradinita de copii,
·         Laborator prescolar, ed. Aramis, 2001
·         Ghid pentru proiecte tematice: abordare în manieră integrată a activităţilor din grădiniţă, V. Preda, M. Pletea, F. Grama, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005









DEMERS DIDACTIC

Etape didactice
Ob.
Continutul instructiv-educativ
Metode/ procedee
didactice/forme de organizare
Evaluare
1.Moment organizatoric

Asigurarea unui climat educational favorabil prin aerisirea salii de grupa,aranjarea mobilierului si pregatirea materialului didactic necesar.


2.Captarea atentiei

Introducerea in activitate o voi face printr-o ghicitoare despre pinguini.

“Are aripi, dar nu zboară,
Umbl
ă fără sănioară,
Pe ghe
ţuri şi prin zăpezi,
Mergi la Poli
şi ai să-l vezi”.

“Buna, salutati-l pe Pete!” Pete ne-a adus un cufar. Sunteti curiosi sa vedem ce contine? Iata este un mesaj si mai multe plicuri.Dar mai intai sa citim mesajul de la prietenul meu Pete.
Conversatia
Problematizarea

Frontal
Obs. Comporta-mentului non-verbal
Aprecieri verbale in cazul raspun-surilor corecte

3.Anuntarea temei si a obiective



Mesajul pe care l-am  primit  cere copiilor sa asculte cu atentie povestea “Visul unui pinguin”
si sa repovesteasca  peripetiile prin care trece pinguinul Pete, dupa care putem deschide plicul cel mai mare  si acolo vom gasi o surpriza.

Conversatia
Explicatia

Frontal

Obs. Comporta-mentului non-verbal

4.Dirijarea activitatii
O1
                Pete! El este eroul nostru de astazi si totul a inceput intr-o incapere intunecoasa si rece, intr-un iglu (casa  facuta din cuburi de gheata), iar el Pete, era cam plictisit si i-a venit o idee. Mereu si-a dorit  sa fie un star rock si sa faca parte dintr-o formatie de muzica. Apoi s-a gandit cum ar fi sa picteze zapada in culorile curcubeului? Dar aceste ganduri nu erau cele mai mari, ci avea unul, acela de a se ridica deasupra norilor, sa zboare prinzand vantul.
                Dar cum nu putea sa faca acest lucru, el a gasit niste pene si le-a lipit de aripi, crezand ca acest lucru il va ajuta. S-a aruncat de pe o stanca, dar penele s-au desprins una cate una si a cazut cu zgomot in apa. Pleosc! Si pinguinul nu a mai incercat aceasta metoda!
                Si lui Pete ii veni alta idee, a cusut niste bucati colorate de panza si a facut o parasuta, dar nici acest lucru nu l-a ajutat. Apoi a umflat o multime de baloane, crezand ca-l vor duce sus in aer, dar zbura incolo si incoace, facandu-l sa planga disperat, caci s-a ridicat doar putin de la pamant.
                Si-a construit un zmeu si s-a legat de el, dar cum era prea greu, a cazut pe zapada. Asa ca nu mai dorea sa se gandeasca la aceasta idee si si-a aruncat notitele la gunoi.
                Dar intr-o zi cum statea si se uita catre cer, a zarit o pasare cum zbura si atunci a realizat ca visul sau, putea fi implinit. Nu conta cat de greu ii era.
                Si-a adunat toate uneltele si a citit o carte din care a construit un avion ce avea aripi si un cadru de metal. Apoi a aflat ca acel avion avea si un nume : parapanta( aripi cu cadru metalic).
                Multumit de inventia sa, a plecat sa-l incerce. S-a aruncat in gol de pe stanca si in final a reusit sa zboare. Si a zburat pana atins cerul, a tipat de fericire, facand acrobatii in inaltul cerului. Acum putea sa vada zapada si oceanul, iar inima ii batea atat de tare incat credea ca o sa-i explodeze de fericire.
                Dupa acea zbuciumata zi, si-a promis ca niciodata nu va mai spune “nu pot, ci am sa incerc”. Acum zboara in fiecare zi, alaturi de prietenii sai pinguini.

Conversatia euristica

Frontal
Obs. Comporta-mentului non-verbal


5.Asigurarea retentiei si tranferului


Cine este Pete?
Ce isi doreste pinguinul Pete?
Ce obiecte foloseste pentru a zbura?
Reuseste el sa zboare?
Ce isi construieste?
Cat de fericit este pentru aceasta reusita?
Ce invataminte tragem din aceasta poveste?
Conversatia
Problematizarea
Dezbaterea

Frontal
Individual

Frontala
Aprecieri verbale


6. Obtinerea performantei
O3
O4

Acum ca am reconstituit povestea , sa vedem ce surpriza ne-a pregatit piguinul Pete.
Iata el ne-a trimisin plicul mare  niste planse, dar oare le putem pune in ordine, a fost cam grabit si cred ca a uitat sa le ordoneze.
Conversatia
Problematizarea
Dezbaterea
Invatarea prin descoperire

Frontala
Individuala

Aprecieri verbale


7. Evaluare si incheierea activitatii


Activitatea se incheie prin  recompensarea  cu  buline verzi fiecare copil pentru participarea la activitate.
Conversatia
Aprecieri verbale frontale









TRANZITIE

,, Bat din palme
Clap, clap, clap
Din picioare
Trap, trap, trap
Ne-nvartim , ne rasucim
Si spre centre noi pornim.’’




PROIECT   DIDACTIC



DATA: 20. 02. 2014
EDUCATOARE : IRINA IFTIME
GRUPA: MICA
CATEGORIA DE ACTIVITATE:  Jocuri şi activităţi didactice alese I
Tema anuala: Când, cum şi de ce se întâmplă ?
Tema proiectului : Calatorie la poli
Subtema: Povestea pinguinului Pete
Tipul de activitate: formare de priceperi şi deprinderi
Mijloc de realizare: jocul
1.       CENTRUL „CONSTRUCTII”: - “IGLU”- CU DIFERITE CUBURI SI MATERIALE (anexa1)
2.       CENTRUL  „JOC DE MASA”: –  RECONSTITUIRE DE IMAGINI  CU ANIMALE POLARE (anexa 2)
                                               -„FORMEAZA PERECHEA”-( anexa 3)
3.       CENTRUL „BIBLIOTECA”-  FISA INDIVIDUALA –„AJUTA-L PE PINGUIN” (anexa 4)

SCOPUL:  dezvoltarea relaţiilor de prietenie, colaborare, încredere , respect între copii şi stimularea capacităţii preşcolarilor de a reflecta realitatea prin joc.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
Centrul CONSTRUCTII –copilul este capabil  :
O1-  sa construiasca cu ajutorul cuburilor  puse la dispozitie  un  iglu ;

Centrul  JOC DE MASĂ - copilul este capabil:
O2- sa reconstituie  imaginile cu ajutorul pieselor de puzzle;
O3- sa gaseasca perechi de pinguini

Centrul BIBLIOTECA- copilul este capabil:
O3- sa rezolve un labirint

Toate centrele de interes – copilul e capabil să :
O4-sa  împartă, să organizeze şi să strângă materialele utilizate în cadrul centrelor de interes.

FORME DE ORGANIZARE: FRONTAL,GRUPURI
DURATA: 15-20 MINUTE
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia , exerciţiul, problematizarea;
Mijloace de învăţământ: puzzle, cd-player, cuburi, fise individuale.
BIBLIOGRAFIE:
·         Barbu, H. (1993). Activităţi de joc şi recreativ distractive, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
·         Revista Învăţământul preşcolar, nr. 3-4/2009, 1-2/2010, Ed. Coresi S.A., Bucureşti
·         Liliana Eyechil, Mihaela Paisi, Laborator preşcolar – ghid metodologic
·         Ghid pentru proiecte tematice: abordare în manieră integrată a activităţilor din grădiniţă, V. Preda, M. Pletea, F. Grama, Bucureşti, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005




































DEMERSUL DIDACTIC

Etapele activitatii
Ob.
Conţinut instructiv-educativ
Metode si procedee
Evaluare
I.     Introducerea în activitate şi captarea atenţiei


Acum ca am vazut prin ce peripetii a trecut pinguinul nostru,  haideti sa reconstituim  o parte  din poveste .
Copiii sunt impartiti in mai multe grupuri dupa culorile pe care le au in piept.


Conversatia

Evaluez deprinderile copiilor de a se organiza în linişte şi de a asculta

II.Anunţarea temelor şi a obiectivelor



« Astazi, veti construi  din cuburi un iglu , veti reconstitui imagini ale animalelor de la poli dupa puzzle-ul pus la dispozitie,
Veti face perechi si-l veti ajuta pe pinguin sa strabata prin labirint pentru a-si gasi
un iglu .


Conversatia
Explicatia

Frontal


Evaluez capacitatea de a-şi concentra atenţia


III.Prezentarea conţinutului şi dirijarea învăţării

O1



O2




03
La centrul CONSTRUCTII– copiii vor fi coordonati sa construiasca un iglu cuburile puse la dispozitie.

La centrul JOC DE MASA – vor reconstitui imagini cu animale de la poli si vor face perechi cu ajutorul cartonaselor.

La centrul BIBLIOTECA- copiii vor rezolva un labirint pentru a-l ajuta pe pinguin sa-si gaseasca  casuta.

Conversatia
Explicatia

Pe grupuri
Evaluez deprinderile copiilor de a asculta
instructiunile
IV.Obţinerea performanţei



    Ii voi ajuta sa-si gaseasca centrele dupa culorile pe care le au in piept, explicand si demonstrand fiecarui grup ce are de facut.

Explicatia
Demonstratia
Exercitiul

Evaluez capacitatea de a avea răbdare şi de a colabora cu partenerii de grup

V.Aprecieri colective şi individuale



Apreciez modul de lucru şi comportamentul copiilor pe parcursul activităţii, evidenţiindu-i pe cei care au lucrat frumos, care s-au jucat frumos şi care au fost înţelegători.
Celor care n-au manifestat spirit de echipă, le atrag atenţia să fie mai răbdători şi mai toleranţi cu cei din jur pe viitor.


Evaluez însuşirea unor tehnici de lucru, a capacităţii de colaborare şi a creativităţii


VI.Încheierea activităţii
O5
Activitatea se încheie cu strângerea materialelor şi a uneltelor de către copii.
Jucăriile vor fi strânse separat, creându-se astfel deprinderea de a fi ordonaţi.
conversatia
frontala
Evaluez capacitatea de aprecia şi de a se autoaprecia














TRANZITIE SI CANTEC


1, 2, 3, 4,                                                                              9, 10, 11, 12,
    Toti de graba ne-adunam,                                       Catre baie ne-ndreptam,
   5, 6, 7, 8,                                                                           13, 14, 15, 16,
   In perechi noi ne grupam.                                         Mainile ni le spalam.











PROIECT   DIDACTIC


DATA: 20. 02. 2014
 GRUPA : MICA
DOMENIUL: OM SI SOCIETATE- Abilitati practice si gospodaresti
TEMA ANUALA: Când, cum şi de ce se întâmplă ?
SUBTEMA: Calatorie la Poli
TEMA ACTIVITATII: ,,PINGUINUL”
MIJLOC DE REALIZARE: Aplicatie
SCOP: cunoasterea de catre copii a operatiunii de lipire, familiarizarea lor cu materialul necesar: lipici, hartie, betisoare. Dezvoltarea atentiei, formarea deprinderii de a lucra curat.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
          O1- sa intuiasca materialele primite;
          O2- sa asambleze  partile componente ale pinguinului
          O3- sa pastreze ordine pe masa de lucru;
          O4- sa analizeze lucrarile personale cat si  cele ale colegilor;
METODE SI PROCEDEE: conversatia, explicatia, problematizarea ,munca independenta;
MATERIAL DIDACTIC: hartie glace ,lipici,  culori  , pahare de unica folosinta ;
LOCUL DE DESFASURARE: sala de grupa
DURATA: 10- 15  min
BIBLIOGRAFIE:
Metodica predarii activitatilor manuale pentru prescolari, EDP Bucuresti, 1978.












 Demers Didactic
Etape

Ob.
Continut instructiv-educativ
Metode si procedee
Evaluare

1.Moment organizatoric


Asezarea mobilierului in forma de careu deschis.
Se distribuie materialul pe marginea masutelor.


2.Captarea atentiei


Se spun doua ghicitori iar copiii trebuie sa ghiceasca raspunsurile corecte.

“Sunt păsări,
Dar nu zboară,
În frac ei sunt îmbrăcaţi
De copii aplaudaţi.”

 

“Toţi sunt îmbrăcaţi de nuntă,

Cu frac elegant.

Cu mersul lor legănat

Între gheţari se avântă.”


Conversatia





Problematizarea
Evaluez capacitatea de a-şi concentra atenţia

Evaluez deprinderile copiilor de a se organiza în linişte şi de a asculta

3.Anuntarea
temei

“Astazi in cadrul activitatii vom realiza un pinguin din pahare de unica folosinta.”
Conversatia
Explicatia
Evaluez capacitatea de a avea răbdare
4.Desfasurarea activitatii






Se familiarizeaza copiii cu tema  activitatii, se prezinta modelul sub forma de surpriza si se analizeaza pe baza de criterii simple.
Se face intuirea materialului de lucru.
Se demonstreaza si se explica  modelul  in ritm rapid,.
Apoi se explica si se demostreaza fiecare etapa, dupa care se trece la executarea lucrarii de catre copii.
Etapa I: se lipesc ochii pe hartia alba
Etapa II: se lipeste de paharul pictat cu negru bucata de hartie alba cu ochii
Etapa III: se lipesc aripioarele
Etapa IV: se lipesc  de catre copii piciorusele pinguinului
Conversatia
Explicatia
Problematizarea

Conversatia



Munca independenta
Evaluez însuşirea unor tehnici de lucru şi a creativităţii

Evaluez deprinderile copiilor de a se organiza în linişte şi de a asculta

5.Incheierea activitatii

Toate materialele ramase vor fi stranse si se va face curat pe masute, iar lucrarile se vor fixa pe o placa de polistiren.
Se vor face aprecieri generale si referiri la aspectul ingrijit al lucrarilor.
Conversatia

Evaluez capacitatea de aprecia şi de a se autoaprecia































PROIECT    DIDACTIC


DATA: 20.02.2014
 GRUPA: mica
EDUCATOARE:  IRINA IFTIME
               TEMA: Cand ,cum si de ce se intampla?
              SUBTEMA: Lumea lui Pete
              CATEGORIA DE ACTIVITATE:  Jocuri şi activităţi didactice alese II
              TITLUL  ACTIVITĂŢII: Pinguinii patineaza
MIJLOC DE REALIZARE:  euritmie
TIPUL  DE  ACTIVITATE: formare de priceperi şi deprinderi
SCOPUL ACTIVITATII: deconectarea psiho-fizica a copiilor dupa efortul intelectual din timpul activitatilor precedente .  
 OBIECTIVE  OPERAŢIONALE:
         O1 – să execute paşi de dans, dovedind coordonare, ritm şi o bună orientare spaţială;
          O2 -  să manifeste entuziasm şi bună dispoziţie.
 STRATEGII    DIDACTICE:
      Metode si procedee:   conversaţia, jocul, explicaţia;
        Mijloace didactice :  CD, CD Player.
 DURATA ACTIVITATII : 15 minute
 MATERIAL  BIBLIOGRAFIC:
     ,,Aplicarea noului curriculum pentru educatia timpurie – o provocare?”, Laurentia Culea, Ed.Diana, 2008.











DEMERS DIDACTIC
                                                          
SECVENŢE
DIDACTICE
CONŢINUT  ŞTIINŢIFIC
STRATEGII
DIDACTICE
EVALUARE
    1.MOMENT  ORGANIZATORIC
 - aerisirea  sălii  de  grupă ;
- crearea unui spaţiu cât mai larg pentru desfăşurarea colectivului de copii..


2.INTRODUCEREA IN ACTIVITATE
Copiii intră în sala de grupă pe ritmul unei melodii vesele.
Conversaţia

.
3.ANUNŢAREA TEMEI
„Pentru că pinguinilor la place sa patineze, voi copiii, o sa  imitati prin dans, stilul de patinaj al pinguinilor.

Explicaţia
Conversaţia


4.DESFĂŞURAREA PROPRIU-ZISĂ DANSULUI EURITMIC
 « Facem un sir indian (adica copiii se vor aseza unul dupa celalalt) si la semnul meu copii se vor apleca catre geam sau catre usa.
Dar mai intai sa ne punem niste talpici care se aseamana cu labele de pinguini. »


Euritmia

Evaluez capacitatea de a se organiza in sir indian

5.INCHEIEREA ACTIVITATII
Se fac aprecieri asupra modului de comportare a copiilor in timpul activitatii.




Evaluez  respectarea executării mişcărilor şi a dansului.














ANEXA 1
Visul unui pinguin

            Buna, salutati-l pe Pete! El este eroul nostru de astazi si totul a inceput intr-o incapere intunecoasa si rece, intr-un iglu, iar el Pete, era cam plictisit si i-a venit o idee. Mereu si-a dorit  sa fie un star rock si sa faca parte dintr-o formatie de muzica. Apoi s-a gandit cum ar fi sa picteze zapada in culorile curcubeului? Dar aceste ganduri nu erau cele mai mari, ci avea unul, acela de a se ridica deasupra norilor, sa zboare prinzand vantul.
            Dar cum nu putea sa faca acest lucru, el a gasit niste pene si le-a lipit de aripi, crezand ca acest lucru il va ajuta. S-a aruncat de pe o stanca, dar penele s-au desprins una cate una si a cazut cu zgomot in apa. Pleosc! Si pinguinul nu a mai incercat aceasta metoda!
            Si lui Pete ii veni alta idee, a cusut niste bucati colorate de panza si a facut o parasuta, dar nici acest lucru nu l-a ajutat. Apoi a umflat o multime de baloane, crezand ca-l vor duce sus in aer, dar zbura incolo si incoace, facandu-l sa planga disperat, caci s-a ridicat doar putin de la pamant.
            Si-a construit un zmeu si s-a legat de el, dar cum era prea greu, a cazut pe zapada. Asa ca nu mai dorea sa se gandeasca la aceasta idee si si-a aruncat notitele la gunoi.
            Dar intr-o zi cum statea si se uita catre cer, a zarit o pasare cum zbura si atunci a realizat ca visul sau, putea fi implinit. Nu conta cat de greu ii era.
            Si-a adunat toate uneltele si a citit o carte din care a construit un avion ce avea aripi si un cadru de metal. Apoi a aflat ca acel avion avea si un nume : parapanta.
            Multumit de inventia sa, a plecat sa-l incerce. S-a aruncat in gol de pe stanca si in final a reusit sa zboare. Si a zburat pana atins cerul, a tipat de fericire, facand acrobatii in inaltul cerului. Acum putea sa vada zapada si oceanul, iar inima ii batea atat de tare incat credea ca o sa-i explodeze de fericire.
            Dupa acea zbuciumata zi, si-a promis ca niciodata nu va mai spune “nu pot, ci am sa incerc”. Acum zboara in fiecare zi, alaturi de prietenii sai pinguini.






ANEXA 2

















ANEXA 3

















ANEXA 4

ANEXA 5